DE CE-ul din CULISE

Desi  ceea ce se vede este ca oamenii fac unul si acelasi lucru, diferenta este data de intentia si motivatia din spatele actiunii. Orice om prefera sa stie ca a venit in aceasta lume dorit de catre parintii lui si i-ar placea sa contemple un trecut in care a fost iubit, protejat si ingrijit in concordanta cu  nevoilor sale.

Care sunt motivele  pentru care dorim sa avem copii– stii ca vrei, dar de ce vrei?, stii ca ai vrut si i-ai facut, dar de ce?

Copilul poarta toata viata povara intentiei si motivatiei profunde pentru care a fost adus pe lume si , de obicei, tinde din rasputeri sa se conformeze asteptarilor parintilor in detrimentul sanatatii sale emotionale. Sa-ti iei ragaz si sa privesti cu atentie la motivele tale, este foarte important chiar daca deja ai copii mari.

Cum va explicati durerea sufleteasca a unui copil - poate chiar devenit adult- care afla ca nu a fost dorit, ca a fost un “accident” in viata parintilor sai sau o “cursa” intinsa lui tata ca sa nu “ramana mama nemaritata”, sau ca a fost conceput cu scopul de a-si ingriji parintii la batranete?   Aceasta durere este datorata faptului ca acest copil percepe ca fiind nesanatoasa motivatia pentru care a fost adus pe lume.

Iata o lista a motivatiilor nesanatoase/gresite pentru a face copii:

1.“ sa ma ingrijeasca la batranete “, “sa aiba cine sa imi dea o cana cu apa la batranete” In momentul in care aduci un copil pe lume ii datorezi iubire, protectie, grija. Venirea pe lume a unui copil nu este un ‘targ” prin care se face un shimb de servicii, El nu iti datoreaza tie nimic in fara recunostintei pentru propria sa viata – ca ai participat la acest proces si ca ti-ai dat acordul sa vina pe lume. Acest sentiment de recunostinta apare mai tarziu si daca se traduce in actiuni concrete este minunat, dar nu este o obligatie a lui! Atunci cand aduci un copil pe lume este necesar sa fii matur psihologic si afectiv astfel incat sa ai ”capacitatea” sa daruiesti, nu doar dorinta. Se cere sa iti pui in acord dorinta cu puterea de a o infaptui. Un copil inseamna a darui si nu a primi.

2,“toata lumea face asta”, “ sa fiu in randul lumii”. Sunt femei, cupluri care dau nastere unui copil doar ca raspuns la  presiunea si asteptarea sociala/culturala sau de frica consecintelor aparute in urma nealinierii la aceste cerinte. Mai intai este necesar sa iti gasesti locul in aceasta lume si sa te definesti, pentru a nu ajunge sa recurgi la astfel de decizii imature pentru a obtine acceptare si recunoastere. In plus, te poti trezi, dupa o viata,  nefericit, in ciuda promptitudinii cu care te-ai conformat asteptarilor celorlalti. Presiunea parintilor, prietenilor, in general asteptarile celorlati de la tine, de la viata ta, reprezinta o alta motivatie gresita pentru a avea copii.In unele situatii apare un bombardament cu intrebari de genul „cand imi faceti un nepot?”. A avea un copil presupune o mare responsabilitate si un angajament pe viata pe care este necesar sa il faca partenerii. Doar ei pot agrea asupra acestor aspecte si nu bunicii sau prietenii.

Disperarea unor femei, “presate” de cutume si “peer”, de parinti sau de ceasul biologic („… a venit timpul, trece vremea”) poate conduce la decizia de a aduce pe lume un copil fara a lua in calcul aspectul esential legat de pregatirea emotionala.

3. “sa prinzi” un barbat intr-un angajament de lunga durata Este o metoda specific feminina, promovata in toate telenovelele, aceea de a “pacali” un barbat si a ramane insarcinata fara consimtamantul lui, santajandu-l emotional ulterior. In perceptia acestor femei, un copil reprezinta un pasaport catre o casatorie, catre un statut social ravnit. Ordinea corecta presupune ca mai intai doi oameni sa se angajeze intr-o relatie, sa si-o defineasca, apoi sa agreeze cu privire la conceperea unui copil.

4.. ca factor  motivational –  “pentru cine traiesc?”, “pentru cine muncesc?” “pentru cine ma dau dimineata jos din pat?” Copilul devine astfel un motor care il determina pe parinte sa isi organizeze viata si este o sursa pentru incarcarea bateriilor sale. Insa, copiii au nevoie de parinti cu “bateriile incarcate”. Copii au de regula nevoie sa stie ca parintii au vietile lor, separate de ale lor, din care extrag satisfactii si bucurii. Copiii se simt impovarati si sufocati  de parintii nefericiti a caror unica sursa de implinire si bucurie sunt ei.  Pofta ta de viata, zambetul tau pe chip intra in responsabilitatea ta, ca adult si nu este niciodata responsabilitatea copilului tau.

5.. sa conferi sens vietii  tale, sa creezi valoare Atunci cand nu gasesti sens in viata ta, este  usor sa gandesti ca a face un copil este cel mai de folos lucru pe care l-ai putea face, pentru ca oamenii “eticheteaza” ca fiind valoros “a face, a avea copii”. Pentru unii, un copil vine fie sa demonstreze ca sunt si ei in stare de ceva, fie ca “sa le duca cineva numele mai departe’ sau ca “sa lase ceva in urma lor”,  

6.. pentru “a pasa” generatiei urmatoare mesajele dure, foarte toxice care circula in sistemul tau familial Este cazul copilului folosit ca “burete emotional” pentru a absorbi durerile, tristetile, nefericirile tale si ale generatiilor anterioare sau ca “paratrasnet emotional”, pe care descarci furia ta. Aceasta motivatie este dificil de identificat fiind, de regula, inconstienta.

7.“sa nu regret mai tarziu”- copilul “just in case”

8.. sa repare o relatie deteriorata, sa “lege “ relatia, “sa ne apropie” sa fie un liant in relatia cu partenerul Niciodata nu a functionat, dar ilogicul fiintei umane uluieste, intrucat este o metoda inca foarte uzitata. Un copil ,cel mult amana o problematica relationala acuta si o “baga sub pres”, atat timp cat cei doi sunt ocupati cu cresterea lui, distrasi, atat de ocupati incat nu mai au timp sa-si analizeze relatia si vietile lor. Este  ca si cand, pentru o perioada de timp, se modifica prioritatile si au scuza perfecta sa uite de ei insisi Astfel, copilul devine ceva care sa-i distraga de la adevaratele probleme- personale, relationale, ca o scapare, ca un refugiu temporar.

9.  ca sa acopere un gol emotional, sa „umple”, sa completeze un pustiu emotional. Uneori, socant, poate fi vorba de  plictiseala, de dorinta de a face ceva ca sa ai activitate , (de ex. ocupatie pentru o femeie casnica), senzatia ca un copil te-ar intregi, si te-ar face sa te simti complet. Este necesar sa fii complet ca sa fii disponibil ca parinte,  sa fii plin si nu gol, plin ca sa poti darui.

10. “sa aiba tot ce nu am avut eu” / ‘sa faca el  ce nu am putut eu sa fac”, ca sa- ti implinesti  visurilele de o viata carora nu ai reusit sa le dai forma, sa le materializezi. Copilul nu este o prelungire a fiintei tale, cu responsabilitatea de a continua si implini visurile si dorintele tale , ca parinte. Copilul nu este  un mijloc prin care ca sa-ti implinesti scopurile,  ci este o fiinta de sine statatoare, care are nevoie de spatiu pentru propriile sale nevoi si visuri. Nici nu este corect sa vina pe lume pentru a “repara” o copilarie cu lipsuri sau pentru a ‘ventila” frustrarile propriei noastre copilarii, in care ne–au lipsit lucruri sau sentimente.

11. „cineva sa ma iubeasca” , „sa insemn totul pentru cineva”, „cineva care are nevoie de mine, este dependent de mine, astefl incat sa ma simt dorit, util, de ajutor” Poate maguli puterea pe care ne-o da o fiinta neajutorata, complet dependenta de noi, care ne iubeste. Unele persoane ranite emotional pot gasi in acest fapt un soi de „alinare” . In aceste cazuri, recomandabil este un animal de companie

12. companie pentru celalalt copil –”sa nu fie doar unul, sa aiba cu cine sa se joace”

13. „ne permitem”  un copil – ca un punct bifat pe lista de obiective. Acum am creat peisajul din care doar un copil ne mai lipseste

14. miloc de subzistenta- intalnit mai ales, in mediile defavorizate , se refera la intentia de a trai din ajutorul financiar acordat de guvern.

Retineti: IUBIRE, RELATIE, COPIL printr-o decizie agreata.  Aceasta este ordinea si orice inversiune creeaza  dizarmonii la nivelul sistemului. Un copil are nevoie sa vina pe lume intr-o relatie stabila, inchegata in care cei doi se iubesc si il doresc.

Un copil nu este despre „a face” sau ’a avea”, ci despre a fi. Este despre a darui si nu despre a primi. Noi datoram acelei fiintei totul- sa o iubim, sa o ingrijim sa o protejam, Ii datoram toate sacrificiile – noptile nedormite, ingrijorarile, eforturile pentru a-i asigura un trai bun si a-i implini nevoile.

O sarcina se cere planificata de ambii parteneri si nu doar de unul dintre acestia- cel mai adesea de catre femeie. Poti verifica sanatatea motivatiei tale astfel- daca te priveste doar pe tine, nu este in regula. Cand decizi de unul singur ca vrei un copil, de regula este pentru a primi si nu pentru a da.

A oferi darul vietii unei fiinte umane, cu angajamentul de a iubi aceasta fiinta in orice conditii si orice ar fi, de a-i sustine cresterea si dezvoltarea- nu doar cu intentii bune declarate , ci prin cunoastere si actiuni congruente- de a-i permite zborul din cuib si de a te bucura ca exista, este unica motivatie sanatoasa pentru a crea viata! Un copil iti ofera oportunitatea de a practica nonstop iubirea neconditionata!

Psiholog Claudia Briscan

Leave a Reply